Colegiul Național „Márton Áron"
Str. Márton Áron, nr.72
Date despre monument
Cod: HR-II-m-B-12731
Datare: 1909–1911
Date istorice
Colegiul Național „Márton Áron” din Miercurea-Ciuc este continuatorul gimnaziului catolic fondat de franciscanii de la Șumuleu Ciuc în secolul al XVII-lea. În 1897, o comisie condusă de Mikó Bálint a evaluat starea școlii și a propus construirea unei noi clădiri în Miercurea-Ciuc. Planurile inițiale au fost realizate de renumitul arhitect Ignác Alpár, iar proiectul final, care prevedea un complex ce cuprindea gimnaziul, seminarul și internatul într-o singură construcție, a fost semnat de arhitectul clujean Pápai Sándor.
Piatra de temelie a fost așezată solemn în data de 29 mai 1909, iar clădirea impresionantă a fost inaugurată de episcopul Majláth Gusztáv Károly în 5 iunie 1911. De-a lungul timpului, liceul a fost adaptat la evenimentele istorice: a servit drept spital militar în cele două războaie mondiale și a suferit modificări în urma reformei educaționale din 1948.
În data de 25 mai 1990, instituția a primit numele fostului elev Márton Áron. Din 1991, aici funcționează și Liceul Romano-Catolic „Segítő Mária”. Între 2009 și 2011, clădirea istorică a fost restaurată și modernizată, oferind astăzi un mediu educațional modern, păstrând în același timp bogata sa moștenire istorică.
Descrierea edificiului
Clădirea Colegiului Național Márton Áron este formată din trei aripi, dintre care secțiunea centrală, care adăpostește liceul principal, se evidențiază, iar cele două aripi laterale simetrice sunt ușor retrase. Blocul central are un rizalit central acoperit cu mansardă, flancat de două turnuri iar colțurile sunt subliniate de rizaliturile laterale ușor proeminente, terminate cu frontoane triunghiulare. Aripile laterale reflectă designul blocului central și se încheie cu turnuri colțare solide. Intrarea principală se află în rizalitul central, iar intrările secundare sunt amplasate sub frontoane triunghiulare între rizalite.
Fațada este bogat decorată, combinând elemente neo-romane, neo-gotice, baroce și Art Nouveau într-o manieră unică. Cel mai impresionant element al fațadei principale îl constituie deschiderile semicirculare cu vitralii tip roză, evocând farmecul bisericilor medievale. Sub acestea, intrarea principală prezintă o combinație captivantă de motive neo-romane, baroce și Art Nouveau. Rizaliturile laterale sunt dens ornamentate, combinând forme arhitecturale istorice cu motive fluide specifice Art Nouveau. Între rizalite, ferestrele sunt încadrate cu benzi de tencuială ondulate și triunghiulare, panouri de perete, rozete, denticuli și ornamente vegetale baroce, variate între etaje.
În interior, pe partea dreaptă a scării, se află portretul lui Márton Áron într-o ramă semicirculară cu ghirlandă, iar pe partea stângă se află o placă comemorativă a construcției, în același stil. La etajul întâi, vizavi de scară, se află fosta capelă, acum folosită ca sală de ceremonii. Sala păstrează forma originală de capelă, evidențiată de trei ferestre mari cu vitralii, refăcute în 2008 de Nagy Ödön și Vorzsák Gyula, pe baza fragmentelor originale și a amintirilor foștilor elevi.
Decorațiunile capelei sunt predominant neo-romane, incluzând arcade semicirculare, balustrada galeriei, stâlpișori, capiteluri și nișe în perete cu arc trilobat. Arcul triumfal prezintă stema Ungariei încoronată de o coroană de lauri, iar deasupra semicercului apar ornamente cu capete de animale.
Între primul și al doilea etaj, scara se lărgește într-un spațiu reprezentativ, acoperit cu un bolț de tip stea inspirat din goticul târziu, decorat tot cu vitralii. Coridoarele de la etajul întâi și al doilea au plafoane drepte cu motive vegetale și ondulate Art Nouveau, de unde se deschid sălile de clasă cu vedere spre stradă.
Colegiul Național Márton Áron este, fără îndoială, cea mai monumentală clădire istorică din Miercurea-Ciuc. Caracterul său unic se datorează îmbinării armonioase și ingenioase a elementelor istorice cu cele Art Nouveau.
Bibliografie selectivă
Antal Imre, Monografia liceului din Miercurea-Ciuc, Miercurea-Ciuc, 1968.
Rosch Gábor, arhitectura lui Alpár Ignác, Budapesta, 2005.
Vofkori György, Istoria ilustrată - Miercurea-Ciuc și Șumuleu Ciuc, Békéscsaba, 2007